CRONOLOGIA CURENTELOR ARTISTICE ÎN PICTURA EUROPEANĂ *
    Cronologia prezentată este aproximativă pentru că arta nu cunoaște granițe rigide. Perioadele nu încep și nu se termină brusc, unele curente au început în momente diferite în unele zone față de restul Europei, iar altele au coexistat timp de câteva decenii și chiar au reprezentat tabere artistice opuse.
    Această hartă propune o structură cronologică, însă privitorul va descoperi că unii artiști nu s-au încadrat într-un singur tipar și anumite lucrări se situează la confluența curentelor, reprezentând punți vizuale între tradiție și inovație.
    Proiectul se oprește cu Expresionismul, pentru că legislația prevede că în UE drepturile de autor durează 70 de ani de la moartea artistului.
    Curent / Perioadă Interval aproximativ Repere și context
    Preistorie c. 35.000 î.Hr. – 3.000 î.Hr. De la picturile rupestre până la apariția primelor forme de scriere. Cel mai relevant reper este Paleoliticul Superior (arta peșterilor)
    Antichitate c. 3.000 î.Hr. – 476 d.Hr. Cuprinde arta greacă și romană. Sfârșitul este marcat convențional de căderea Romei (476 d.Hr.), momentul în care estetica se schimbă spre cea medievală
    Medieval Sec. V – Sec. XIV Dominată de arta religioasă (bizantină, romanică, gotică). Accent pe simbolism, nu pe realism.
    Renaștere Sec. XIV – Sec. XVI 1400 – 1600. Redescoperirea perspectivei și a umanismului.
    Baroc Sec. XVII – început de Sec. XVIII 1600 – 1750. Dinamism, contrast puternic de lumină și umbră.
    Rococo c. 1730 – 1770 O fază târzie a barocului, mai jucăușă, elegantă și decorativă.
    Neoclasicism c. 1760 – 1830 Revenirea la rigoarea și formele antichității clasice ca reacție la excesul Rococo.
    Romantism c. 1790 – 1850 Accent pe emoție, natură sălbatică și subiectivism
    Realism c. 1840 – 1880 Redarea fidelă a vieții cotidiene și a clasei muncitoare, fără idealizare.
    Impresionism c. 1867 – 1886 Capturarea luminii și a momentului efemer.
    Postimpresionism c. 1886 – 1905 Explorarea structurii și a culorii dincolo de aparențe.
    Expresionism c. 1905 – 1933 Distorsionarea realității pentru a exprima trăiri interioare intense.
    SEMNIFICAȚIA ÎNCADRĂRII PICTURILOR ÎN CURENTE, STILURI, GENURI
    Curentul artistic în care se încadrează pictura, în general, reflectă perioada istorică. Răspunde la întrebarea „Când este pictat?” Definește spiritul unei epoci și reflectă o tendință care se întinde pe o perioadă mai lungă de timp.
    Stilul se referă la trăsăturile vizuale distinctive care fac opera să fie recunoscută. Răspunde la întrebarea “Cum este pictat?”. Stilul poate fi individual (amprenta unică a unui pictor și implică tehnica utilizată de acesta), de epocă (caracteristici comune unei perioade) sau regional (specific unei zone geografice).
    Genul prezintă subiectul reprezentat în tablou și răspunde la întrebarea “Ce este pictat?” Genul poate fi încadrat, în general, în categoria portret, peisaj, natură moartă, pictură istorică, pictură religioasă, genul de moravuri cu scene din viața oamenilor obișnuiți.
    *Toate imaginile lucrărilor cuprinse în harta despre Pictura europeană (selecție) fac parte din domeniul public sau licența permite reproducerea în spațiul public în scopuri educaționale și non-comerciale, cu menționarea adecvată a surselor, fără plata unor redevențe sau drepturi de autor.